"Un aspect important este constituit de faptul ca deja este stabilizata culoarea acestei rase, deci nu se mai obtin si alte culori din acesti iepuri, inafara de sallander".
Eu nu am obtinut pui de alta culoare decat sallander.am pana acum 5 fatari din 3 femele diferite.zsigmond are mult mai multe femele si scoate doar sallander.difera doar intensitatea pigmentului de la un exemplar la altul.
Dar..
Stabilizata dupa mine ar trebui sa se refere la "majoritatea exemplarelor", cat priveste "nu se mai obtin si alte colori"..este desigur o exagerare..Ar insemna ca iepurele sa fie homozigotat pe toti locii.
Se vede cu ochiul liber ca exista si gene straine prevederilor standardului.
MaI pot exista exemplare heterozigote pe locusul a,dar eu nu am avut deocamdata nici un albino.de asemenea mai pot aparea probleme la liniile in care s-a introdus alela havana de curand...dar cu timpul se vor stabiliza.exemplarele mele,cel putin,as putea spune ca sunt homozigotate pe toti locusii.din 10-11 pui la fatare trebuia sa fie cel putin unul alb sau hymalaia daca nu era asa.puteti sa ma contraziceti,eu nu sunt genetician.cunostintele mele de genetica sunt la nivel de hobby....
:) Da Bogdan, in timp se pot stabiliza..in 40-50 de ani s-ar putea aprecia ca se elimina majoritatea recesivelor..
Totusi.. o recesiva nu se poate considera niciodata eliminata, poate aparea si dupa 50 de generatii..
Iar uneori se vad..chiar cu ochiul liber..
Aici de exemplu, aceasta femeluta din albumul d-lui Zsigmond(linkul: rakossyzsigmond.sunphoto.ro/05_Arvacska/102083106 ) prezinta o gena de patare recesiva(sau mai precis semi-recesiva) sau gena viena, una dintre acestea doua. Se vede marcajul ei pe botul femelei. Ori asta insemna ca pot aparea si exemplare patate, cu marcaj olandez sau albe cu ochi albastrii...
Daca s-a mai introdus si californianul...vb ta, mai pot aparea si pe culoare himalaya..
Eu nu te contrazic pe tine..ma refeream la acea mentiune din descrierea rasei.
Bună ziua! Aveți dreptate că mai avem unele alele străine: alela albinotică, himalaya și cea olandeză. Alelele havana și albastru sunt introduse în efectiv intenționat.
Acele 40-50 de ani însă mi se par ușor exagerate. Animalele purtătoare de "a" și "an" pot fi detectate cu un simplu testcross cu un iepure alb, și nici alela olandeză nu se detectează mult mai greu.
Iar referitor la diferențele de nuanță, acest fenomen se observă la majoritatea rasele colorate, mai ales la culoarea thuringer, isabelle, opal, chinchilla dar și la uriașul german gri sunt fluctuații destul de serioase.
Daca incindenta alelelor nedorite este foarte redusa(tinde spre zero) deja se poate considera stabilizata culoarea(sau forma) rasei. Nu cred ca sunt prea multe rase intr-atat de reusite incat sa fie homozigotate pe toti locii responsabili de coloristica lor.
Important este ca acea sau acele alele sa nu fie prezente intr-un procent mare.
Totusi, pt o rigurozitate mai..stiintifica, un testcrossing simplu nu poate rezolva decat partial problema. Ne duce doar in zona probabilitatilor, nu a certitudinilor. Adica, el poate demontra ca o anumita alela este prezenta in genotipul unui exemplar (atunci cand ea se exprima in fenotipul urmasilor), dar nu poate demonstra ca acea alela NU este prezenta.
Se intampla adesea ca dupa 2-3, chiar 4 incrucisari(teste daca vreti) sa nu apara acea alela, si sa apara in a 4-a sau a 5 incrucisare. Sunt multe marturii in snesul acesta facute nu doar de crescatori, ci si de cercetatori. S-a intamplat si la mine. Ori sa faci si 2-3 testcrossinguri fiecare exemplar, este contraproductiv si ineficient.
Din fericire, pt anumite alele(recesive desigur), exista si alte metode de a le exclude, cu grad complet de certitudine.
Va va fi mai dificil cu havanezii, unde procentul de transmitere a genei albino este mult mai ridicat decat cel ce ar putea fi “dedus” dintr-un tabel Punnett.
La nuanta nu am facut referire, dar este posibil sa fie vb pe langa anumite gene cunoscute si despre factori de culoare poligenici.
"Testcrossingul ne duce doar în zona probabilităților, nu a certitudinilor." Sunt de acord cu această afirmație, dar aș dori totuși să precizez, că în cazul în care montez o femelă sallander cu un mascul albino și femela fată opt pui (media rasei) șansele să nu fie nici un pui albino și femela să fie totuși purtătoare albino, este 1/256, adică aproximativ 0.4%. Dacă din 256 de testcrossuri ajung la concluzie greșită o singură dată, eu cred că se poate baza liniștit pe această metodă.
"Va va fi mai dificil cu havanezii, unde procentul de transmitere a genei albino este mult mai ridicat decat cel ce ar putea fi “dedus” dintr-un tabel Punnett."
Puteți să-mi explicați mai detaliat această afirmație? Există ceva legătură între alela havana și albino? Se situează aproape pe cromosomi și astfel se transmit împreună mai frecvent?
Sigur ca va puteti baza pe aceasta metoda. Pe modelul matematic ales de dvs., calculul este corect. Daca avem in vedere si faptul ca 8 este o medie, hartile genetice cu distantele dintre loci si fenomenul de crossing-over, nr.de exemplare de care dispunem, disciplina crescatorilor( in ideea in care nu dezvoltati singur rasa), s.a., probabilitatea ca testcrossingul sa dea rezultatul asteptat se schimba. Ma rog, frecventa de aparitie este diferita de probabilitate..
Nu cred insa ca asta este important. Orice metoda poate fi considerata buna, daca duce la rezultat. Unele insa sunt mai usoare.
Pt a doua chestiune, ati intuit bine. Intr-adevar exista o legatura intre havana si albino. Locii purtatori se situeaza pe acelasi cromozom si se transmit impreuna mai frecvent. Primul care a demonstrat aceasta(din ceea ce cunosc) este Castle, confirmat ulterior si de alti cercetatori, verificat si in practica.
Pt havana, si nu neaparat numai pt aceasta varietate, pentru a exclude alela albino si himalaya, se poate folosi thuringianul. Chinchila este o alela intermediara a seriei si permite acest lucru.
Cu ultima propozitie..doar la faptul ca alela chinchilla se afla situata pe un locus cu alelism multiplu. Nu este nici cea mai dominanta din seria ei(alelele ce pot ocupa acel locus), nici cea mai recesiva si permite utilizarea thuringianului in selectia pe culoare.
Ca sa dezvolt ideea pt altii care probabil ne mai si citesc..si poate vor prinde gustul pt genetica..
Ca si consecinta a faptului ca chinchilla este o alela intermediara a seriei, incrucisand un salander cu un thuringian, primul avand cu siguranta o alela chinchilla, iar al doilea avand cu siguranta o alela dominanta a aceleasi serii, ne rezulta niste produsi.
Din acesti produsi alegem doi pe culoare thuringiana.
Acestia pot fi: fie thuringieni purtatori de chinchilla, fie thuringieni purtatori de albino sau himalaya.
Acesti produsi se verifica. Se incruciseaza cu un albino(sau himalaya). Daca rezulta fie si un sg pui pe culoare chinchilla, stim ca genitorul verificat poarta gena chinchilla.
Albino si himalaya nu pot fi purtatori de chinchilla, intrucat alela chinchilla le este superioara ca dominanta in cadrul seriei.
Acesti produsi verificati, despre care stim ca au cea mai dominanta alela a seriei, dar si ca amandoi sunt purtatori ai alelei chinchilla, se incruciseaza intre ei.
Pot rezulta pui cu 3 genotipuri diferite, dar doar cu doua fenotipuri coloristice: Thuringieni si Sallanderi.
Iar acesti sallanderi nu poarta nici alela albino, nici himalaya. Sunt homozigotati pe acel locus.
...
Eu va felicit si pe dvs. si pe d-nul Bogdan Mircea pt munca depusa si sunt de parere ca faceti o treaba grozava cu acesta rasa!
multumim.....mai ales ca ma invatati genetica(Zsigmond stie deja).....eu am facut doar genetica generala in facultate,stapanesc doar unele notiuni de baza,dar sunt interesat sa imi aprofundez cunostintele(din dragoste pentru urecheati)!
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Am citat din Fisa de prezentare a rasei...
Sunteti sigur de asta ? :)
Dar..
Stabilizata dupa mine ar trebui sa se refere la "majoritatea exemplarelor", cat priveste "nu se mai obtin si alte colori"..este desigur o exagerare..Ar insemna ca iepurele sa fie homozigotat pe toti locii.
Se vede cu ochiul liber ca exista si gene straine prevederilor standardului.
Totusi.. o recesiva nu se poate considera niciodata eliminata, poate aparea si dupa 50 de generatii..
Iar uneori se vad..chiar cu ochiul liber..
Aici de exemplu, aceasta femeluta din albumul d-lui Zsigmond(linkul: rakossyzsigmond.sunphoto.ro/05_Arvacska/102083106 ) prezinta o gena de patare recesiva(sau mai precis semi-recesiva) sau gena viena, una dintre acestea doua. Se vede marcajul ei pe botul femelei. Ori asta insemna ca pot aparea si exemplare patate, cu marcaj olandez sau albe cu ochi albastrii...
Daca s-a mai introdus si californianul...vb ta, mai pot aparea si pe culoare himalaya..
Eu nu te contrazic pe tine..ma refeream la acea mentiune din descrierea rasei.
Acele 40-50 de ani însă mi se par ușor exagerate. Animalele purtătoare de "a" și "an" pot fi detectate cu un simplu testcross cu un iepure alb, și nici alela olandeză nu se detectează mult mai greu.
Iar referitor la diferențele de nuanță, acest fenomen se observă la majoritatea rasele colorate, mai ales la culoarea thuringer, isabelle, opal, chinchilla dar și la uriașul german gri sunt fluctuații destul de serioase.
Daca incindenta alelelor nedorite este foarte redusa(tinde spre zero) deja se poate considera stabilizata culoarea(sau forma) rasei. Nu cred ca sunt prea multe rase intr-atat de reusite incat sa fie homozigotate pe toti locii responsabili de coloristica lor.
Important este ca acea sau acele alele sa nu fie prezente intr-un procent mare.
Totusi, pt o rigurozitate mai..stiintifica, un testcrossing simplu nu poate rezolva decat partial problema. Ne duce doar in zona probabilitatilor, nu a certitudinilor. Adica, el poate demontra ca o anumita alela este prezenta in genotipul unui exemplar (atunci cand ea se exprima in fenotipul urmasilor), dar nu poate demonstra ca acea alela NU este prezenta.
Se intampla adesea ca dupa 2-3, chiar 4 incrucisari(teste daca vreti) sa nu apara acea alela, si sa apara in a 4-a sau a 5 incrucisare. Sunt multe marturii in snesul acesta facute nu doar de crescatori, ci si de cercetatori. S-a intamplat si la mine. Ori sa faci si 2-3 testcrossinguri fiecare exemplar, este contraproductiv si ineficient.
Din fericire, pt anumite alele(recesive desigur), exista si alte metode de a le exclude, cu grad complet de certitudine.
Va va fi mai dificil cu havanezii, unde procentul de transmitere a genei albino este mult mai ridicat decat cel ce ar putea fi “dedus” dintr-un tabel Punnett.
La nuanta nu am facut referire, dar este posibil sa fie vb pe langa anumite gene cunoscute si despre factori de culoare poligenici.
Multa bafta si ..spor la lucru ! :)
"Va va fi mai dificil cu havanezii, unde procentul de transmitere a genei albino este mult mai ridicat decat cel ce ar putea fi “dedus” dintr-un tabel Punnett."
Puteți să-mi explicați mai detaliat această afirmație? Există ceva legătură între alela havana și albino? Se situează aproape pe cromosomi și astfel se transmit împreună mai frecvent?
Nu cred insa ca asta este important. Orice metoda poate fi considerata buna, daca duce la rezultat. Unele insa sunt mai usoare.
Pt a doua chestiune, ati intuit bine. Intr-adevar exista o legatura intre havana si albino. Locii purtatori se situeaza pe acelasi cromozom si se transmit impreuna mai frecvent. Primul care a demonstrat aceasta(din ceea ce cunosc) este Castle, confirmat ulterior si de alti cercetatori, verificat si in practica.
Pt havana, si nu neaparat numai pt aceasta varietate, pentru a exclude alela albino si himalaya, se poate folosi thuringianul. Chinchila este o alela intermediara a seriei si permite acest lucru.
Cu ultima propozitie..doar la faptul ca alela chinchilla se afla situata pe un locus cu alelism multiplu. Nu este nici cea mai dominanta din seria ei(alelele ce pot ocupa acel locus), nici cea mai recesiva si permite utilizarea thuringianului in selectia pe culoare.
Ca si consecinta a faptului ca chinchilla este o alela intermediara a seriei, incrucisand un salander cu un thuringian, primul avand cu siguranta o alela chinchilla, iar al doilea avand cu siguranta o alela dominanta a aceleasi serii, ne rezulta niste produsi.
Din acesti produsi alegem doi pe culoare thuringiana.
Acestia pot fi: fie thuringieni purtatori de chinchilla, fie thuringieni purtatori de albino sau himalaya.
Acesti produsi se verifica. Se incruciseaza cu un albino(sau himalaya). Daca rezulta fie si un sg pui pe culoare chinchilla, stim ca genitorul verificat poarta gena chinchilla.
Albino si himalaya nu pot fi purtatori de chinchilla, intrucat alela chinchilla le este superioara ca dominanta in cadrul seriei.
Acesti produsi verificati, despre care stim ca au cea mai dominanta alela a seriei, dar si ca amandoi sunt purtatori ai alelei chinchilla, se incruciseaza intre ei.
Pot rezulta pui cu 3 genotipuri diferite, dar doar cu doua fenotipuri coloristice: Thuringieni si Sallanderi.
Iar acesti sallanderi nu poarta nici alela albino, nici himalaya. Sunt homozigotati pe acel locus.
...
Eu va felicit si pe dvs. si pe d-nul Bogdan Mircea pt munca depusa si sunt de parere ca faceti o treaba grozava cu acesta rasa!
sper sa ii vad si eu duminica la expo...
wildpro.twycrosszoo.org/S/0MLagomorph/Leporidae/Oryctolagus/Oryctolagus_cuniculus/Img_O_cuniculus_dom/BRC51-60p05_Sallander.htm